lumea este sătulă în lume
frica de mintea sugrumată într-un țipăt
îmi aparține cu desăvârșire

sunt eu
țipătul lumii
jumătatea unei mușcături
gustul femeilor atârnate de niște ani impari
o notă de subsol
unde normalitatea este cea mai proastă revelație
a dumnezeului meu

în ea
și-a aruncat mătăniile
arborii fructiferi
întoarcerile din prezent
cuvintele goale
sângele la kilogram
morții vii și morți vechi
capătul celuilalt

cu mult înainte de astăzi